Créer un site internet

COLPU A DUI, E BASTERA

Quel’ merre si pretende di vista acùta

E accusa la mea pocu chiara

D’un vede chi, sorda in la canghiara,

Da lu Vadu à merria un si tramuta.

 

Ed eio li rispondu : ò blagone,

Fà prima li to’ conti e viderai !

Giocaste a Vinci-perdi e guadanghiai ! ! !

Dumanda a lu to Pitti la ragione…

 

Primo : tubbligai a u colla e fala,

Malgradu li to’ detti e sbrausgiàte !

Un funu e miò lanterne sporgulàte,

Cambiendu di lu votu casa e sala ?

 

Nun fù su jornu sorda a to’ merria !

Cun scierpia e la cabina e lu stampò

Trista, ubbidiente e muta si lampò

Da lu Vadu a lu Mucchiu fendu via.

 

E pò, chi sforzi per tene su stampone !

Quantu suspiraste ! e di borsellu

Ti resterà appuntu u funicellu

Per stringhieti la vita e lu bragone…

 

Ci volse di foculaghii spulà rusta ;

Di lu to’ parentone u tradimentu

Per rimette la Petra in lu tormentu,

Sbilita da lu chioccu di la frusta.

 

Ci volsenu dinù li spaisati !...

Certi, corpi-longhi e capilluti,

Cume corbi affacconu neri e muti,

Da li veri paisani rinegati

 

……………..

 

Per tredeci guadanghiaste – Chi puntacciu

Quand’io pensu a li mezzi chi t’approdaste…

Tra tù e lu to’ parente, v’incontraste ! ! …

Ma a forza d’incrocchià tronca lu lacciu

 

In tantu, sò l’altri i veri eletti !

E senza I vinti-dui spaisati

I scritti li t’avianu pigliati

Chi cunnisciùti sò li to diffetti !

 

E ancu, un fù per mè ch’iò travagliai

Sai chi la merria, a miò famiglia,

A dovere la tenne : e più la piglia.

Chi prufitti cun ella un n’ebbe mai !

 

Dunque, chiaru vidi, vegu… e videraghiu

Da la ragione, infine, vinti li torti ;

Cresce i Liberali sempre più forti.

E di la Libertà piantà lu maghiu :

 

……………..

 

Di li detti ritrosi un aghiu cura ;

E a « L’ òmu di Piaghia » dicu ò… Tale,

Frutti derà u « Pattu sociale »

Chi la sumente è gia in bella verdura.

 

Si di pieghia tu ami lu desertu,

L’acqua billotosa e le zinzale,

Macchie, frebba e cantu di cigale,

Dai pròva di spirtu pocu spertu.

 

Ai forse limeie diviziòse

Chi di casa li strecci ti cacciònu ?

Ma allora, li to’ guai un cessònu

Che per lesciati ideie più ritrose ?

 

A rileghie lu miò « Pattu » nunda stanca.

Or siè avanti tuttu omu leale !

Rivedi chi s’espostu sociale

A schersu prumesse ciò chi ci manca.

 

Dunque tuttu manca fòra di guai ;

E lu faccia chi lu faccia ! … Ma d’un fallu

Poreste lu to’ merre liticallu…

E vera… ti rallegri en un vorai !

 

Ma postu, chi tu ridi a la scemesca

Di scole, funtane, dottore, speziale,

Di chiesa, eccetera, vòli a noi male

E ch’in Pietra la ruina sempre cresca ?

 

……………..

 

Mi, ch’avà la vegu, l’aghiu capita

Appuntu di Verde serai a schersu

Ma mica di Pietra !... ò tempu persu !

Vogliu in breve cu tè falla finita.

 

Solu infine ti dò sta lezzione :

Sapie chi prumette, è dovere

Pròva di franchezza, di bon volere,

Lesciendu di lu « si… » cundizione.

 

Quellu ch’un prumette un vole annoiu

Orde, nun prugetta ! e senza còre,

Lescia lu so mondu straziendu mòre

E cume u merre e tè pensa a pro soiu

 

 

V.G.  D’ALTIMONTI

 

 

Retour vers la page : Vittorio Gianviti

 

 

 

 

  • Aucune note. Soyez le premier à attribuer une note !

Ajouter un commentaire

Anti-spam